
mai 28, 2008
azi am avut zi libera asa ca am fugit la mare, la cherhana, sa mancam peste…sunt destul de obosita, n-am dormit prea bine azi noapte si azi am fost pe drum…dar mi-a prins foarte bine iesirea. a condus dragos asa ca eu am baut un pahar de vin alb…
duminica, la orastie, n-a fost prea bine. am intampinat, cand am ajuns acolo, mari probleme cu sunetul si cu scena, care aproape ca nu exista…m-am revoltat in mine si mi-am spus ca nu pot accepta sa cant in conditiile alea…si nu pentru ca am mari pretentii de artista, ci pentru ca ar fi sunat prost … foarte prost. au fost o gramada de probleme dar n-am sa vorbesc despre ele…organizatorice, de comunicare cu cei care au organizat…din pacate, nu ma pot ocupa chiar de tot si unii…sunt absolut incompetenti…
am vrut, deci, sa nu cant…am vorbit cu colegii mei si toti am cazut de acord asupra acestui lucru, pana in clipa in care cineva a deschis usa microbuzului…un domn pe la 55 de ani, cu zambet cald care mi-a urat cel mai sincer bun venit…dupa ce mi-a explicat ca e unul dintre cei care s-au ocupat de veniment, pana sa apuc sa-i spun despre problemele intampinate si ca nu voi intra sa cant, mi-a “facut cu ochiul” si m-a rugat ca atunci cand e ultima piesa sa-i fac un semn, discret, pentru ca el sa stie cand sa “dea artificiile”… m-am blocat, am simtit cum imi cade fata si mi se inmoaie inima…mi-am dat seama ca vina nu e neaparat a celor care, nestiind cu ce se mananca live-ul, au organizat un eveniment pentru oamenii lor, au contactat agentia care a luat legatura cu mine si care ar fi trebuit sa explice, pe indelete despre ce e vorba in concertele mele si ce conditii trebuie indeplinite…ma rog, s-au scurtcircuitat informatiile pe undeva si… am fost pusa in fata unui fapt implinit…oamenii aia se pregatisera pentru seara aceea care era speciala pentru ei, ne asteptasera cu sufletul la gura si … aveau artificii … asa ca, am zis, “what the hell…” si-am urcat pe scena…mi-am dorit sa nu-i dezamagesc, in ciuda conditiilor foarte proaste de sunet, mi-am dorit sa-i ajut sa-si incheie seara asa cum isi planificasera, am incercat sa ma bucur alaturi de ei…nici acum, dupa atatea zile nu stiu daca am procedat corect…ceva imi spune ca da, ca, exista situatii cand trebuie sa renunti la “placerile” tale pentru a-i vedea pe altii ca se bucura… ne-am intors a doua zi acasa pentru a ne continua planul care e aproape gata…
marti ne-am vazut la repetitii si am avut un mic conflict cu iuli… seara ne-am vazut la cafea …
cu totii…trebuia sa ma vad cu ruxandra dar n-am mai avut energie…se facuse tarziu si-am zis c-o las pe miercuri dar nici azi nu m-am vazut cu ea caci am ajuns tarziu acasa…maine, la sase…sigur…
maine, la 12, ne vedem la repetitii si vineri plecam la medias…acolo avem cantare…
am primit dimineata pozele de la viva…imi place ce a iesit…a, maine e petrecere viva…cred c-o sa-l iau pe dragos si-o sa mergem.
merg la culcare…
am invatat un lucru dupa micul conflict cu iuli: ca pot sa am si mai multa rabdare si intelegere si ca insitinctul nu ma inseala…ca exista situatii in care trebuie sa faci eforturi ca sa intelegi puctul de vedere al celorlalti, ca nimic nu vine “din senin” si ca e foarte important sa comunici cu oamenii care iti sunt aproape…

